Mai in detaliu despre recalcularea pensiilor

EFECTELE

produse de aplicarea L 223/2015 modificata de OUG 57/2015,

modul de actiune la primirea deciziilor de recalculare si motive de contestare

I.                    Aspecte privind evolutia implementarii OUG

-          se stie ca OUG 57 este in vigoare iar art 40 produce efecte;

-          in baza ei au fost emise déjà ~ 30000 decizii, aplicandu-se procentele de 65% pentru 25 ani vechime, cu plafonare la 85% din BC(Baza de Calcul) si cu SCPS(Contributia la pensia suplimentara) inclus in acest plafon;

-          in acelasi timp, OUG 57 se afla in procedura de aprobare in parlament:

·         a trecut de senat intr-o forma modificata; s-a revenit la procentele de 80% cu 100% insa in plafonul de 100% a fost incluse si SCPC si OMM(Ordinul Meritul Militar);

·         din aprilie anul trecut se afla la camera deputatilor;

·         CD al SCMD ne anunta ca incearca sa puna pe masa noilor parlamentari discutarea ordonantei in sensul abrogarii art. 40.

-          NOUTATE: Daca pana acum, odata cu emitere deciziei de recalculare se achitau si eventualele diferente, dupa adoptarea Legii bugetului de stat, potrivit art. 67, diferentele se vor achita in trim IV al anului.

II.                 Efectele produse de L 223 modificata

·         legea 223 modificata prin art 40 din OUG 57 si completata prin OM 25(Ordinul Ministrului Ap.N.) este cea mai proasta dintre toate legile care au reglementat pana acum pensionarea militarilor deoarece creaza mari discriminari intre categorii de militari;

·         am identificat trei mari inechitati, discriminari:

1.      La functii egale, grade egale si vechime egala, exista diferente intre cuantumul pensiilor functie de anul iesirii la pensie, adica, la conditii juridice egale se aplica un tratament juridic diferentiat, ceea ce inseamna discriminare;

Cauze:

·         Legea, la art. 109 spune ca pensile de dinainte de 2016 se recalculeaza in raport cu vechimea din ultima decizie (de revizuire) si cu baza de calcul stabilita conf. art 28, actualizata conform prevederilor legii salarizarii existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi (adica la 01.01.2016);

·         Legea salarizarii este legea 138/1999 care stabilea initial: CF, CG, IC=10-50%; ID=25%; SM=20%; Sp.Cls=6-10%, Rad=10%; ulterior, in 2007 s-au modificat CF, s-a introdus Spor Conf=10-15% iar mai nou s-a generalizat si  solda de merit;

·         In legislatia anterioara L 138 soldele de functie erau stabilite pe clase de salarizare, IC(Indemnizatie de comanda)= 4-12%; ID(Indemnizatie de Dispozitiv) = 18%; SM(Salariu de Merit) = 15%; nu se platea spec clasa si nu exista spor  de confidentialitate;

·         Aceste elemente ale soldei lunare trebuiau actualizate conform  legii 138, asa cum se spune in art 109.

·         Ce a facut MApN: a emis OM 25 prin care spune ca se actualizeaza CF(Coeficient de Functie) si CG(Coeficient de Grad) dar nu si celelalte elemente ale soldei lunare, acestea ramanand in procentele avute in cele 6 luni alese, contrar art 109 din lege;

·         OM 25 este, din acest punct de vedere nelegal, pentru ca adauga la lege.

Efectul: exemplu: un colonel cu CF=5, care a iesit la pensie in anul 1998 va avea o pensie mult mai mica decat omologul care a iesit in 2005 , amandoi vor avea pensia mai mica decat cel care a iesit dupa 2007 si toti o vor avea mai mica decat cei care ies de acum incolo la pensie.

2.      La functii egale, grade egale dar vechime diferita cuantumul pensiilor este egal, adica, la conditii juridice diferite se aplica un tratament juridic egal, ceea ce inseamna tot discriminare;

Cauze:

·         Acest lucru se datoreaza plafonarii pensiei la 85% din BC, in acest plafon fiind inclus si SCPS;

·         Plafonarea pensiei la 85% imparte militarii in doua categorii: o categorie care, pana la 36 ani vechime cumulata beneficiaza de toate facilitatile legii, si o categorie cu vechime mai mare de 36 de ani care pierde din SCPS si chiar din procentele de vechime;

·         Se pune astfel semnul egal intre pensia pentru limita de varsta si pensia anticipate partiala.

·         Ca regula generala, orice lege a pensiilor stabileste conditiile si criteriile care trebuiesc indeplinite pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta;

·         Exceptiile de la aceasta regula sunt: pensia anticipata si pensia anticipata partial;

·         Asadar: daca pentru pensia pentru limita de varsta se cer indeplinite doua conditii: varsta de 60 de ani si vechimea efectiva de 25 de ani din care 15 ani vechime in serviciu (art 16), pentru pensia anticipata partiala nu se cere decat conditia vechimii effective de 20 de ani din care 10 ani vechime in serviciu (art 18);

·         Avand in vedere plafonarea cuantumului pensiei la 85%, cele doua pensii vor fie gale.

Exemplu: doi ofiteri care in cele 6 luni alese au avut aceeasi functie, acelasi grad si aceeasi valoare a bazei de calcul:

-          Ofiterul A: varsta = 48 ani, vechime efectiva = 25 ani, vechime cumulata =  36 ani (20 ani CS, 4 ani CD), SPCS = 9%, OMM = 20%; se incadreaza pentru pensie anticipata partiala; asta inseamna:

                                                 65% + 11% + 9% = 85%; nu pierde nimic.

-          Ofiterul B: varsta = 60 ani, vechime efectiva = 37 ani, vechime cumulata = 51 ani ( 20 CS, 16 ani CD), SPCS = 9%, OMM = 20%; se incadreaza la pensie pentru limita de varsta; asta inseamna:

                        65% + 26% + 9%= 100%; plafonat la 85% pierde 15% reprezentand 6% vechime si 9% SCPS

·         Concluzie: ambii ofiteri au pensii egale desi au vechimi diferite si categorii de pensii diferite.

3.      Insasi includerea in plafonul de 85% a SCPS reprezinta o discriminare, acesta fiind reglementat de alta lege, are la baza contributia fiecaruia si trebuie calculat la cuantumul pensiei.

III.               Modul de actiune la primirea deciziilor de recalculare

-          Este important daca dorim sau nu sa contestam decizia de recalculare;

-          Comisia de contestatie nu va rezolva contestatia, ea actioneaza legal, dar aceasta reprezinta procedura prealabila pentru actiunea in justitie;

-          Cei care fac contestatie vor trebui sa stie ca numai in instanta si prin instanta se pot rezolva problemele, unele direct, altele la CCR.

1.      Motive de contestare: se va invoca diminuarea cuantumului pensiei prin:

·         Neactualizarea bazei de calcul conform art. 109 din lege (pentru cei iesiti la pensie inainte de 1999) ;

·         Nevalorificarea intregii vechimi cumulate recunoscuta in preambulul deciziei (pentru cei cu vechimi cumulate mai mari de 36 de ani);

·         Nevalorificarea partiala sau totala a SCPS (pentru cei cu vechimi cumulate mai mari de 36 de ani);

·         Nevalorificarea partiala sau totala a stagiilor ulterioare pensionarii pentru care s-a platit cas;

·         Neincadrarea in grupe de munca de la 01.01.2016 (explicatii);

                              Se mai poate solicita:

·         Acordarea sporului pentru spec. clasa pentru cei care pot dovedi cu acte ca au detinut-o;

·         Acordarea sporului de confidentialitate conform functiei indeplinite in cele 6 luni alese;

·         Acordarea soldei de merit, generalizata din august 2016

STATUTUL CAR-PMS

STATUTUL CASEI DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR MILITARI SINDICALIŞTI BRĂILA

CAPITOLUL I

DENUMIRE, ORGANIZARE, SCOP

Art. 1 (1) Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Militari Sindicalişti BRĂILA, denumire prescurtată CAR-PMS BRĂILA, este asociaţie cu caracter civic, persoană juridică de drept privat cu caracter nepatrimonial, apolitică, cu scop de caritate şi ajutor reciproc.

Art. 3 CAR-PMS BRĂILA are ca scop principal promovarea şi dezvoltarea legăturilor de solidaritate, sprijin şi întrajutorare materială prin acordarea de:

a)    împrumuturi rambursabile;

b)     ajutoare nerambursabile şi ajutoare pentru acoperirea cheltuielilor cu înmormântarea foştilor membri (ajutoare în caz de deces);

c)     beneficii rezultate din dobânzi.

CAPITOLUL II  MEMBRII CAR-PMS BRĂILA

Art. 5 Pot fi membri ai CAR-PMS BRĂILA pensionarii proveniţi din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, pensionarii indiferent de sistemul de asigurări sociale căruia îi aparțin , beneficiarii de ajutor social , membrii de familie ai pensionarilor -soț,soție,precum și copiii majori incapabili de muncă aflați în întreținerea pensionarilor sau a beneficiarilor de ajutor social, care   doresc și acceptă prevederile prezentului statut.

Art. 6 Primirea ca membru CAR-PMS BRĂILA se aprobă de preşedintele casei de ajutor, pe baza unei cereri scrise depusă de solicitant, în nume personal.

Art. 9 Membrii CAR-PMS au următoarele obligaţii:

a)    să respecte întocmai statutul, hotărârile adunării generale şi ale consiliului director;

b)    să îşi achite lunar obligaţiile băneşti reprezentând cotizaţii, contribuţii şi împrumuturi, inclusiv dobânzile aferente acestora, în cuantumurile şi la termenele stabilite de adunarea generală şi/sau consiliul director;

c)    să aibă o comportare civilizată şi demnă în relaţiile cu ceilalţi membri şi cu persoanele din conducerea CAR-PMS BRĂILA;

d)   să nu desfăşoare activităţi care contravin statutului sau hotărârilor adoptate de adunarea generală.

CAPITOLUL III  ORGANELE CAR-PMS BRĂILA

Art. 12 Organele de conducere şi control ale CAR-PMS BRĂILA sunt:

a)    adunarea generală;

        b) consiliul director;

c)     comisia de cenzori.

CAPITOLUL IV  VENITURI Şl CHELTUIELI

Art. 27 Veniturile CAR-PMS se realizează din:

a)    taxe de înscriere;

b)    cotizaţii şi contribuţii lunare;

c)    dobânzi încasate pentru acordarea de împrumuturi;

d)   dobânzi încasate pentru sumele depuse la bănci;

e)    alte surse (sume prescrise, donaţii etc.)

CAPITOLUL V  ACORDAREA ÎMPRUMUTURILOR Şl A AJUTOARELOR

Art. 31 Împrumuturile se acordă membrilor CAR-PMS cu o vechime de cel puţin 3 luni, cu aprobarea preşedintelui, în condiţiile prevăzute de statut, şi dacă şi-au achitat la zi obligaţiile financiare asumate faţă de casa de ajutor reciproc.

Art. 32 (1) Membrii CAR-PMS pot solicita împrumuturi fără a depăşi cuantumul şi numărul de rate aprobate de adunarea generală.

(2)    Contractele de împrumut constituie conform legii titlu executoriu . Înfiinţarea popririlor se face de către creditor nefiind supuse validării şi se aplică prin acţiunea instanţelor de judecată şi sau a executorului judecătoresc .

(3)    Împrumuturile se acordă cu sau fără giranţi, cu obligaţia de a se acoperi valoarea creditului contractat şi de a se respecta scadenţa plăţii ratelor conform contractului.

Art.  34  Dobânda se încasează anticipat la acordarea împrumutului.

Art. 37 Ajutoarele în caz de deces se plătesc urmaşilor legali ai celor decedaţi sau celor care au plătit costul înhumării, pe baza următoarelor acte: cerere scrisă, copie xerox a certificatului de deces, carnetul de membru CAR-PMS al celui decedat, copie xerox a actului de identitate al solicitantului, precum şi alte documente justificative, după caz.

CAPITOLUL  VI  DISPOZIŢII FINALE

Art. 41 Aplicarea unitară a prevederilor Statutului şi ale Regulamentul Intern de Funcţionare se face prin hotărâri adoptate în adunarea generală.

CAR PMS Scurta prezentare

CAR PMS Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Militari Sindicalisti,

care functioneaza la Cercul Militar BRAILA

Adresa: Calea Calarasilor nr.309 (fost U.M.01294)

DE CE VA INVITAM SA VA INSCRIETI LA NOI ?

DEOARECE:

- AVEM O DOBANDA LA IMPRUMUT DE NUMAI 0,5 % LA SOLDUL LUNAR

- CUANTUMUL IMPRUMUTULUI CARE POATE FI SOLICITAT ESTE DE MAXIM 5 ORI MAI MARE DECAT COTIZATIA DEPUSA INDIVIDUAL SAU IMPREUNA CU FAMILIA;

       cererea de imprumut poate fi depusa dupa minim 3 luni de la inscriere

- OFERTA NOASTRA ESTE ADRESATA UNOR LARGI CATEGORII DE PERSOANE, PENSIONARI SAU IN ACTIVITATE

VA ASTEPTAM !

1. CONDUCERE ALEASĂ :

·         presedinte - col.(r) GURAU. PETRU - telefon 0743016272

·         vicepresedinte - col.(r) ENESCU . VICTOR - telefon 0727841220

·         contabil - lt.col.(r) BUMBUC . ADRIAN. PAUL - telefon 0730067181.

2.  PROGRAM DE FUNCȚIONARE : 

·         Marți si  vineri orele 09-13

·         JOI orele 15 – 19 

3.  ACTE PENTRU ÎNSCRIERE:

·         copie C.I. (B.I.) și

·         copie ultimul cupon de pensie = pentru pensionari

·         adeverinta cu venitul de la locul de munca = pentru salariati

4.  PENTRU ÎNSCRIERE trebuie achitata suma de minim 50 lei de persoană, reprezentând: 20 lei taxa de înscriere, 17 lei cotizatie minimă, 3 lei contribuție pentru ajutorul deces, 5 lei contravaloare carnet de membru  și 5 lei contravaloare imprimat statut C.A.R - P.M.S. BRAILA

5.  Extras din REGULAMENTUL de FUNCTIONARE A C.A.R - P.M.S. BRAILA:

    5.1 în C.A.R-P.M.S BRAILA se pot înscrie , pe lângă pensionarii militari sindicalisti și membrii de familie: soția (soțul), copiii, ginerii (nurorile), parinții (socrii)

    5.2 mai pot deveni membri ai C.A.R - P.M.S BRAILA împreuna cu membrii familiei:

         - cadrele militare active și personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională (S.A.O.P.S.N.);

         - pensionarii militari care nu sunt sindicalisti din S.A.O.P.S.N.;

         - urmașii pensionarilor militari si ai salariatilor civili din S.A.O.P.S.N.;

         - pensionarii care doresc și respectă prevederile statutului C.A.R - P.M.S BRAILA;

         - soldații si gradații din S.A.O.P.S.N.

   5.3 pentru înscriere, solicitantii, altii decât pensionarii militari sindicalisti, vor prezenta, dupa caz, în original și copie, următoarele: actul de identitate, adeverința de venit lunar net, legitimatie militară sau civilă, ultimul cupon de pensie, decizia de pensie a soțului (tatălui) decedat

   5.4 cuantumul împrumutului care poate fi solicitat este de maxim 5 ori mai mare decat cotizatia depusă individual sau împreună cu familia

     5.5 rambursarea împrumutului acordat se face în cel mult 36 rate lunare.

   5.6 toți membrii C.A.R - P.M.S BRAILA au dreptul la beneficii indiferent de vechimea în C.A.R - P.M.S. BRAILA

   5.7 împrumuturile se vor acorda pe baza de planificare funcție de data depunerii cererii și a respectării condițiilor statutului C.A.R - P.M.S. BRAILA

6.  DOBÂNDA ce se percepe la împrumuturi  este de 0,5% la soldul lunar.

ORDINEA DE ZI a adunarii generale anuale a CAR-PSM

ADUNAREA GENERALA ANUALA A CAR-PMS BRĂILA

ORDINEA DE ZI

1.     Raportul de activitate al Consiliului Director al CAR - PMS Brăila pe anul 2016.

2.     Bilanţul contabil al asociaţiei pe anul 2016.

3.     Discutarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2017.

4.     Raportul anual al președintelui comisiei de cenzori; concluzii şi propuneri.

5.     Dezbateri, propuneri şi aprobarea documentelor de la pct. 1 – 4.

6.     Discutarea şi aprobarea modificărilor la Regulamentul intern de                

funcţionare al CAR – PMS.

Este necesara prezenta majoritatii membrilor CAR-PMS

Ordinea de zi a adunarii generale a SCMD Filiala 1 BRAILA

1.      Prezentarea raportului privind activitatea B.Op. si a membrilor de sindicat in perioada feb.2016-feb.2017;

2.      Prezentarea raportului privind executia bugetului de venituri si cheltuieli in anul 2016;

3.      Proiecte:

a.       obiectivele principale pentru anul 2017;

b.      proiectul privind bugetul de venituri si cheltuieli in anul 2017;

4.      Dezbaterea si aprobarea documentelor de la pct.1,2,3;

5.      Alegerea presedintelui filialei, stabilirea componentei numerice si nominale a B.Op. al filialei;

6.      Prezentareaactivitatilor recomandate a fi executate la primirea deciziilor derecalculare(sau ulterior primirii acesteia, dupa caz);

7.      Diverse.

Biroul Operativ al SCMD Filiala 1 BRAILA

dupa decizia de recalculare contestata

Precizarile sefului Departamentului Juridic al SCMD, completate cu precizarile filialei:

·         dupa depunerea contestatiilor termenul de raspuns este de 45 zile;

·         daca raspunsul Comisiei de contestatii este trimis inainte de expirarea celor 45 zile, atunci se poate formula actiune in instanta in 30 zile de la data postei primirii raspunsului. Termenele in instanta sunt exclusiv calendaristice, nu lucratoare.

·         daca comisia nu raspunde in termenul de 45 zile, atunci dupa implinirea acestui termen se poate formula oricand actiune in instanta, max. 3 ani termen de prescriptie de la comunicarea deciziei de pensie.

    Actiunea in instanta se promoveaza exclusiv prin SCMD Bucuresti si pentru acest demers juridic sunt necesare urmatoarele:

1.  plata cotizatiei SCMD la zi (Se elibereaza de filiala BRAILA);

2. dovada platiii-300 lei onorariu pentru toate caile procesuale fond si recurs. taxa se plateste in contul SCMD cu mentiunea obligatorie - taxa proces recalculare 223, petent, CNP
3. 4 ex. copii xerox,  certificate de membrul de sindicat, "Conform cu originalul"+ semnatura- pix albastru, dupa urmatoarele documente: 

1.      decizia de recalculare L/223 + anexe si plicul de primire fata/verso, cu data de primire lizibila; 

2.      decizia de pensie primita anterior + anexe; 

3.      contestatie cu dovada trimiterii- confirmarea de primire; 

4.      raspuns contestatie (daca exista)+plic fata/verso cu data de primire lizibila;

5.      talon pensie recent,2017;

6.      carte de identitate;

4.      2 imputerniciri reprezentare in instanta,(model existent la filiala BRAILA) - completat olograf de fiecare contestator-pix albastru: 1 pentru fond si 1 pentru recurs.

5.      5 lei - contravaloare plicuri, adrese, expeditie

Documentele se centralizeaza si se expediaza prin grija B.Op. al filialei BRAILA la SCMD BUCURESTI, departamentul juridic, numai daca exista timpul fizic necesar de actionare in instanta. 

12 NOIEMBRIE ZIUA CERCETASILOR

Aniversarea cercetasilor

12 NOIEMBRIE 1859   ÎNFIINȚAREA  PRIMEI STRUCTURI DE CERCETARE

        Angajarea acțiunilor militare pe baze realiste este condiționată directed cantitatea și valoarea informațiilor despre adversar (structura și pregătirea trupelor, starea lor morală, capacitatea de conducere acadrelor etc.), cât și despre ceilalți factori ai situației (terenul, starea vremii, resursele din zona acțiunilor militare etc.).

       Încă din antichitate s-au păstrat date care atestă rolul și importanța cunoașterii inamicului. Sun-Tzi în „Arta războiului” susținea axiomatic: „Învață să-ți cunoști inamicul, întrucât un inamic cunoscut este pe jumătate învins”.

      În fața numeroșilor invadatori, poporul român, inteligent, inventiv și întreprinzător, a știut să fructifice posibilitățile de care a dispus, să elaboreze și să folosească eficientforme și procedee de luptă ingenioase care se bazau pe cunoașterea temeinică a inamicului, pe evaluarea justă a posibilităților și concepției lui,corespunzătoare scopurilor agresive urmărite.

    Strălucitele victorii ca cele ale lui Dromihete împotriva lui Lysimach sau ale lui Decebal în lupta cu romanii, precum și cele intrate în istorie și cunoscute după denumirea locului unde s-au obținut – Posada și Rovine, Sibiu, Călugăreni și Șelimbăr, Vaslui și Codrii Cosminului, Ogretin, Urlați și multe altele – au avut la bază ample acțiuni, desfășurate înainte și pe timpul bătăliilor, pentru cunoașterea inamicului, din toate punctele de vedere.

    În perioada constituirii structurilor organizatorice ale armatei române moderne a fost emis la Iași, în 1857, Decretul special, prin care se stabilea ca la Regimentul de infanterie din capitala Moldovei să se  constituie o companie specială de tiraliori (trăgători). În decretul de înfiinţare se evidenţia rolul important şi misiunile acesteia, precizându-se: „fără tiralieri nu se poate deschide o luptă, nici face un marş înaintea neamicului, tiraliorii fiind trebuincioşi pentru formarea avanposturilor, unde serviciul lor de căpetenie este examinarea şi observarea atentă a poziţiilor inamicului”. Această subunitate specială s-a constituit în 1858, remarcându-se dublul rol al acesteia: primul – cercetarea inamicului; al doilea – lupta, materializată prin hărțuire (ambuscade, atacuri asupra grupărilor răzlețe etc.), pentru a determina inamicul să riposteze și, astfel, să-și demaște dispozitivul.

      Un moment important pentru punerea cercetării pe baze noi, în concordanţă cu modernizarea structurilor organizatorice ale armatei române, este marcat după cum s-a mai arătat, de Înaltul Ordin de zi nr.83 din 12/24 noiembrie 1859, prin care s-a înfiinţat Statul Major General, în compunerea căruia funcţiona Secţia II statistică militară şi studiul armatelor străine. După înfiinţarea secţiei II, cercetarea s-a realizat în special prin culegerea informaţiilor din zonele de frontieră de către elementele de cercetare grănicereşti, informaţii care erau exploatate de către secţia sus amintită.

      Data de 12 noiembrie a fost stabilită ca „Zi a cercetașului” având la bază înfiinţarea secţiei mai sus amintite.

     Acțiunile desfășurate în războiul de independență din 1877-1878 de subunitățile astfel înființate demonstrează că preocupările și măsurile luate pentru constituirea cercetării ca parte componentă și acțiune de sine stătătoare a șluptei armate pot fi plasate chiar la începutulperioadei de existență a armatei moderne române.

    Arhivele demonstrează  că evoluția structurii organizatorice și a înzestrării subunităților de cercetare au fost continue evidențiind înțelegerea și aprecierea rolului pe care asemenea subunități specializate îl aveau la toate eșaloanele și în toate formele acțiunilor de luptă. În anul 1927, la compania de infanterie, în secția de legătură , s-au introdus 2 observatori, iar la batalionul de infanterie, în plutonul de comandă și legătură, există o grupă de observatori-semnalizatori. Tot în acest an, la regimentul de infanterie se reorganizează compania de comandă, în compunerea căreia este introdus plutonulde cercetare-călare. În 1930, la regimentul de infanterie, ia ființă compania de cercetare, constituită din 4 plutoane (un pluton de cercetași-călăreți și 3 plutoane de recunoaștere) și o grupă de mitraliere. Pe parcursul anilor, această companie a cunoscut modificări în structura organzatorică, astfel: în 1940 – avea 3 plutoane, dintre care unul călare; în 1942 – era compusă dintr-un pluton cercetare- călare, unul de cicliști și unul de pușcași; în 1944 – compania apare și la divizia de infanterie, având 3 plutoane de cercetare și unul de armament și la batalionul de munte – cu douăplutoane de cetcetare și un pluton armamentț

      Istoria militară a poporului român cuprinde numeroase acțiuni desfășurate cu scop informativ și acțiuni de cercetare care au contribuit la dobândirea unor victorii în bătăliile pentru apărarea independenței, suveranității și tertoriului patriei. Iată o prezentare succintă a unor astfel de acțiuni și măsuri:

In oastea geto-dacă, alături de pedestrime, exista și călărimea, ce se folosea atât pentru hărțuirea inamicului, manevra în flancul și spatele dispozitivul acestuia, cât și pentru acțiuni de cercetare, executate pe drumuri paralele; această realitate, a adoptat formele și metodele de luptă care se impuneau”.

Pregătind bătălia de la Nicopole (1396) Mircea cel Bătrân a cerut regelui Ungariei să execute recunoașterea inamicului, pentru a trage concluzii în legătură cu felul în care trebuia angajată și desfășurată lupta;

In literatura istorică se afirmă destul de des că „Ștefan cel Mare a avut știri la timp”;

Iancu de Hunedoara a folosit un corp de cavalerie extrem de  mobil ca avangardă ori în misiuni de urmărire și cercetare; în bătălia de la Sibiu (1442) a dobândit o victorie categorică datorită analzei informațiilor obținute privind tăria concepția Inamicului;

Având informații sigure privind dispozitivul inamicului a folosit cu succes ambuscada, incursiunea și atacul pe timp de noapte;

Strălucita victorie obținută de Ion Vodă la Jiliștea (1574) a fost posibilă și datorită informațiilor primite de la niște moldoveni ce au fost  în chip de strajă și de la cei „prinși”;

In toate campaniile sale Mihai Viteazul a avut un sistem de informații foarte bine pus la punct, eficient și oportun; pentru acțiuni de cercetare de mai mare amploare, Mihai Viteazul a constituit detașamente de călăreți (până la 400 de călăreți), urmărind ca, odată cu procurarea informațiilor, să producă și pierderi însemnate inamicului;

Domnitorul Radu Șerban a obținut victoriile de la Ogretin (1602) și de la Brașov (1603) împotriva tătarilor și respective a ungurilor ca urmare a planurilor concepute după ce s-au cules date și informații precise despre situația și acțiunile adversarilor;

Pe timpul răscoalei condusă de Horea, Cloșca și Crișan cel mai marevolum de informații se primea de la populația din zona Munților Apuseni, care sprijinea „cu trup și suflet”răscoala; tramsmiterea informațiilor se făcea prin curieri călări, înarmați, iar în cazuri urgente, când trebuia anunțată apropierea trupelor inamice, se aprindeau focuri pe vârfuri de munte și pe dealuri, se suna din tulnice, buciume și cornuri de vânătoare, se trăgeau clopotele bisericilor, realizându-se un adevărat sistem de alarmare vizual-auditivă;

In anul 1821 avangarda forțelor principale revoluționare, conduse de Simion Mehedințeanu, avea, la rândul ei,elemente de cercetare călare, ce supravegheau drumurileși zonele adiacente; retragerea din Craiova „s-a făcut rânduit cu gonaci călări, înainte și pe lături, care să iscodească drumul și pădurile, așa ca să nu fie loviți peneașteptate”;

Fără o cercetare continuă și eficientă, fără date suficiente despre situația și mișcările forțelor adverse, oastea revoluționară condusă de Avram Iancu nu ar fi putut recurge la numeroase forme și procedee, cum au fost: atragerea inamicului în locuri nefavorabile desfășurării forțelor sale numeroase; executarea hărțuirii permanente prin ambuscade, atacuri prin surprindere ziua și noaptea ș.a.;

La 6 iulie 1877 s-au elaborat „Instrucțiunile privind mijloacele principale întrebuințate în campanie spre a dobândi știri aspra inamicului”;  recunoașterile, cercetarea prin observare directă sau prin pătrunderi la inamic, focul și lupta subunităților de „tiraliori” („ochii tacticii militare”) , incursiunile și atacurile de noapte – erau considerate ca procedee de mare eficiență, ce asigurau lnformații prețioase, procedee folosite pe larg în campaniile din 1877-1878;

Noile condiții din preajma și de pe timpul primului război mondial au determinat, și în armata română, luarea unor măsuri pe linia perfecționării cercetării: diversificarea forțelor și mijloacelor folosite; asigurarea tehnică și materială mai bună; cuprinderea în atenția cercetării a unor spații mai mari din adâncimea dispozitivului adversarului; stabilirea de responsabilități pentru organizarea și conducerea cercetării; exploatarea oportună a datelor culese; România a fost una dintre primele state din lume care a introdus aviația în sistemul militar al țării, în primul rând ca mijloc de cercetare și apoi ca mijloc de luptă; Asociația „ Cercetașii României” ,care cuprindea tineri de la 11 ani până la încorporarea în armată, urmărea nu numai educarea patriotică, dar și formarea tinerilor ca cercetați, sanitari, telegrafiști, agenți de legătură, fotografi, călăuze, semnslizatori etc.; zeci de tineri formați în această asociație s-au jertfit pe câmpul de luptă, iar mii de cercetași au fost decorați pentru fatele lor arme;

La ordinul „Români vă ordon treceți Prutul!”, în 22 iunie 1941, primii care au intrat în luptă au fost cercetașii aviatori, cavaleriști și pedeștri, dar care au dat și cele mai mari jertfe de sânge în prima parte a războiului; odată cu întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste s-au folosit multiple de cercetare: documentarele Marelui Stat Major, formațiunile de luptă patriotice, populația de pe întreg teritoriul patriei, inclusiv din cel cotropit de Ungaria horthystă, documentele capturate de la comandamentele hitleriste, personalulromânesc care a lucrat în comandamente și unități militare germane, dar săau organizat și pătrunderi în comandamentele hitleriste și în diferite obiective; luptele pentru eliberarea părții de nord a Transilvaniei (9-25 octombrie) au fost precedate de multe acțiuni de cercetare, mai ales prin pătrunderi la inamic, incursiuni pentru capturarea de militari și documente; opțiunea constituirii și folosirii unor elemente de cercetare potrivit specificului misiunilor – grupe de recunoaștere , patrule, detașamente și chiargrupuri de cercetare în dispozitivul inamicului - ;i-a dovedit viabilitatea; aviația de cercetare a avut o contribuție deosebită la culegerea datelor din adâncimea dispozitivului inamicului care executa observarea, fotografierea aeriană și verificarea rezultatelor bombardamrntelor asupra podurilor din Ungaria; pe teritoriul Cehoslovaciei cercetarea a desfășurat acțiunile în condiții cu totul deosebite (teren împădurit, muntos, greu accesibil, cu stânci abrupte,cu puține comunicații, pe viscol și zăpadă înaltă);

După cel de-al doilea război mondial cercetarea s-a dezvoltat atât structural cât și în ceea ce privește dotarea tehnică, iar după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană unitățile și subunitățile de cercetare  au participat la numeroase acțiuni de colaborare cu structuri militare ale armatelor țărilor partenere.

La zi aniversară le dorim tuturor cercetașilor, dar în special celor brăileni, realizări deosebite în procesul de instrucție.

                                                                                             Col.(r) Petru GURĂU