Înaltul
Ordin de Zi nr. 83 din 1859, semnat de domnitorul Al. I. Cuza
(1859-1866), a pus bazele Serviciului Topografic al Armatei Române. După
această dată, atât structura organizatorică a acestuia, cât și tehnologia de
obținere a hărții topografice militare au fost perfecționate continuu.
Această
evoluție a avut salturi spectaculoase, mai ales după 15 ianuarie 1951, când,
prin Ordinul nr. 00316 din 13 ianuarie 1951, s-a înființat Direcția Topografică
Militară (DTM), cu o structură organizatorică nouă, axată pe fazele principale
ale proceselor tehnologice. În baza aceluiași ordin, s-au înființat
Detașamentul Geodezic și Detașamentul Topografic, subordonate nemijlocit DTM, care
erau specializate în executarea lucrărilor de cabinet și de teren necesare
întocmirii hărții topografice a țării.
Prin
Ordinul MApN nr. CL 001608 din 21.08.1961, la 1 septembrie același an, din
considerente organizatorice și economice, s-a înființat Unitatea de Geodezie și
Topografie cu sediul în garnizoana Buzău, prin contopirea celor două
detașamente, Geodezic și Topografic, unitate care a continuat planurile de
producție ale acestora.
Printre
realizările topogeodezilor militari se numără prima hartă topografică pe care
este înscris numele România, executarea unor lucrări topografice pentru zonele
de operații ale armatei române în timpul Războiului de Independență, medalii de
aur și de argint la Expoziția Universală de la Paris (1899), rețeaua triangulației
de stat de ordinul I-IV, rețeaua nivelmentului de stat de ordinul I-IV, harta
topografică militară la scările 1:25.000 — 1:1.000.000, planuri topografice ale
localităților, lucrări complexe și deosebit de importante pentru economia
națională ș.a.
Începând
cu anul 1963, după o perioadă de experimentare, s-a trecut efectiv la
actualizarea hărții topografice la scara 1: 50.000, folosind procedee
topofotogrametrice moderne, activitate finalizată în anul 1973.
Având
în vedere evoluția rapidă a aparaturii și tehnologiilor, în perioada 1968-1989
a fost proiectat, realizat și modernizat poligonul geodezic național. Acesta a
fost conceput ca laborator de încercări în condiții reale a aparaturii de
măsurare, a metodelor și tehnologiilor folosite în geodezie și domeniile conexe
și se întinde pe o suprafață de circa 4.000 kmp.
Din
ianuarie 1991, sectorul productiv a trecut în subordinea Institutului de
Cercetare, proiectare, producție în domeniul Topogeodeziei Militare, ca secție
a acestuia, iar Unitatea de Geodezie și Topografie și-a schimbat denumirea în
Unitate de Instrucție și Pregătire Topogeodezică.
Sursa: www.agerpres.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu