CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1.
Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari,
poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei
legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări
sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii
naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Art. 2.
Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat
sunt următoarele:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi
garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de
drept, pentru toţi participanţii la acesta;
b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor
participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament
nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea
ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la
pensie nu se prescrie;
d) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie
nu poate fi cedat, total sau parţial;
e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi
administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de
către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
securităţii naţionale;
f) principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi
privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe
timpul carierei.
Art. 3.
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos
au următoarea semnificaţie:
a) militar – cadrul militar, astfel cum este definit de Legea
nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările
ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea
nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu
modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract,
jandarmul angajat pe bază de contract, precum şi preotul militar, aşa cum este
definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului
militar;
b) poliţist – funcţionarul public cu statut special, astfel cum
este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) funcţionar public cu statut special – funcţionarul public cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul
Justiţiei sau în unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea
nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată;
d) pensionar militar – persoana definită la lit. a)-c), care
beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din
sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat
în una dintre următoarele situaţii:
1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public
cu statut special, în activitate;
2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de
contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu
contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar
cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din
sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea
cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu
excepţia învăţământului liceal;
4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
5. a fost în captivitate;
6. a îndeplinit activităţi pastoral-misionare,
duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în
instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate
naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă;
f) vechime cumulată -
perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu
de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în
condiţiile legii;
g) vechime efectivă -
vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru
activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de
muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă;
h) stagiu potenţial -
perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de
invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor
invalidante;
i) stagiu de cotizare -
perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit
contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii;
j) vârstă standard de
pensionare - vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie
pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se
operează reducerile prevăzute de lege;
k) case de pensii
sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de
Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi
funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia
informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare
naţională, ordine publică şi securitate naţională.
Art. 4.
Sistemul pensiilor
militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare,
ordine publică şi securitate naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului
unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României,
precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau
decesului.
Art. 5.
(1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul
Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea
reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de
asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu
statut special şi exercită controlul aplicării acestora.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor
militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite
pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele
instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6.
Administrarea
sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii
sectoriale.
Art. 7.
(1) În sistemul pensiilor militare de stat,
evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări
sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede
altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru
toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale
Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care
au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii
sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată
şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale sunt
furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate
gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, de către autorităţile,
instituţiile publice sau orice altă instituţie care deţine astfel de
informaţii.
Art. 8.
Cheltuielile, în
sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare
de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, sumele necesare organizării
şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi a altor prestaţii
prevăzute de lege.
Art. 9.
Condiţiile de muncă în
care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici
cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii.
Art. 10.
Militarii, poliţiştii
şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din
care fac parte beneficiază de condiţiile de muncă specifice funcţiilor din care
au fost detaşaţi sau funcţiilor asimilate/similare, după caz.
Art. 11.
(1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii
deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi
metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind
stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii
speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu
modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind
stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale
şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, cu
modificările ulterioare, aplicabile militarilor din cadrul Ministerului
Justiţiei, se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare.
(3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi
militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere,
respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare
a prezentei legi.
Art. 12.
În sistemul pensiilor
militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 13.
Militarii, poliţiştii
şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie
militară de stat.
CAPITOLUL IISistemul pensiilor militare de stat
Art. 14.
În sistemul pensiilor
militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1Pensia de serviciu
Art. 15.
Pensia de serviciu
poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 16.
(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită
de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în
activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au împlinit vârsta standard de pensionare
pentru limită de vârstă;
b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani,
din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de
vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei
vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform
eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 17.
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată
militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate,
care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1)
lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă
diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în
rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor
unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru
alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi securităţii naţionale;
b) sunt trecuţi în
rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca
urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de
către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) La acordarea pensiei de serviciu anticipate,
diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu
poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de
alte acte normative.
Art. 18.
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată
parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în
activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel
puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele
situaţii:
a) sunt trecuţi în
rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor
unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru
alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi securităţii naţionale;
b) sunt trecuţi în
rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca
urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de
către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru
militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate
prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în
serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se
adaugă sporurile acordate conform art. 24.
(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare,
prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine
pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se
recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în
rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu.
Art. 19.
Militarii, poliţiştii
şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori
a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a
unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani,
beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare
pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de
vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se
adaugă sporurile acordate conform art. 24.
Art. 20.
La împlinirea vârstei
prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru
limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de
serviciu pentru limită de vârstă.
Art. 21.
(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici
cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării
raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art.
16 alin. (1) lit. b), au dreptul la
pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la
art. 16 alin. (2), astfel:
a) pentru activitate realizată în condiţii de
muncă deosebite:
|
|
|
|
|
Vechime
realizată în condiţii deosebite şi/sau în grupa a II-a de muncă (ani
împliniţi)
|
Reducerea
vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
|
|
Ani
|
Luni
|
|
6
|
1
|
-
|
|
8
|
1
|
6
|
|
10
|
2
|
-
|
|
12
|
2
|
6
|
|
14
|
3
|
-
|
|
16
|
3
|
6
|
|
18
|
4
|
-
|
|
20
|
4
|
6
|
|
22
|
5
|
-
|
|
24
|
5
|
6
|
|
26
|
6
|
-
|
|
28
|
6
|
6
|
|
30
|
7
|
-
|
|
32
|
7
|
6
|
|
35
|
8
|
-
|
b) pentru activitate realizată în condiţii de
muncă speciale şi alte condiţii:
|
|
|
|
|
Vechime
realizată în condiţii speciale şi alte condiţii şi/sau în grupa I de muncă
(ani împliniţi)
|
Reducerea
vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
|
|
Ani
|
Luni
|
|
2
|
1
|
-
|
|
3
|
1
|
6
|
|
4
|
2
|
-
|
|
5
|
2
|
6
|
|
6
|
3
|
-
|
|
7
|
3
|
6
|
|
8
|
4
|
-
|
|
9
|
4
|
6
|
|
10
|
5
|
-
|
|
11
|
5
|
6
|
|
12
|
6
|
-
|
|
13
|
6
|
6
|
|
14
|
7
|
-
|
|
15
|
7
|
6
|
|
16
|
8
|
-
|
|
17
|
8
|
6
|
|
18
|
9
|
-
|
|
19
|
9
|
6
|
|
20
|
10
|
-
|
|
21
|
10
|
6
|
|
22
|
11
|
-
|
|
23
|
11
|
6
|
|
24
|
12
|
-
|
|
25
|
12
|
6
|
|
26
de ani şi peste
|
13
|
-
|
(2) Reducerea vârstei standard de pensionare,
potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate
fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi
mai mică de 45 de ani.
Art. 22.
(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de
ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi acţiuni
speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant
pe elicoptere, avioane de vânătoare, vânătoare- bombardament şi cercetare,
aeronave de transport, aeronave de instrucţie ale şcolilor militare de aviaţie,
scafandrii, precum şi personalul din unităţile de comunicaţii, radiolocaţie şi
război electronic beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată sau
anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca
militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel
puţin 10 ani.
(2) La împlinirea vârstei standard de
pensionare, persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu
pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.
Art. 23.
(1) Vechimea în serviciu care se ia în
considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană
s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e), la
care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.
(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea
dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru
activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea
Guvernului nr. 1.294/2001, cu
modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu
modificările ulterioare.
Art. 24.
La stabilirea pensiei se
ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de
Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu
modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu
modificările ulterioare, astfel:
a) 1 an şi 3 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea
în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea
în condiţii speciale;
c) 2 ani, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în alte
condiţii.
Art. 25.
(1) Constituie vechime pentru stabilirea
pensiei militare de stat în condiţiile art. 16-18, art. 22 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime
în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în
condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea
pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în
sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale
neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile
implicate.
(3) În cazul în care din însumarea perioadelor
de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an
în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26.
(1) Pentru cadrele militare, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a
încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei
pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea
dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care
îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor
prevăzute la art. 19.
(2) Între sistemul pensiilor militare de stat
şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale
neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv
vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la
pensie în condiţiile alin. (1).
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia
militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu,
la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul
pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul
sistem în care persoana a fost asigurată.
Art. 27.
Perioadele de vechime în
serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute
ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime
în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate
sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre
sisteme.
Art. 28.
(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea
pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6
luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data
deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c). La media obţinută se
adaugă un spor de până la 15% în condiţiile stabilite prin ordin comun al
conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice
şi securităţii naţionale.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul
utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la
alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face
la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de
funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului
profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de
serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea
pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în
străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unei
funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă,
condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept
la pensie, este cea prevăzută la alin. (1) şi (2).
(5) În situaţia în care baza de calcul
stabilită potrivit alin. (3) este mai mică decât cea stabilită potrivit alin.
(1), personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru
situaţia cea mai avantajoasă.
(6) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau
funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru
a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în
ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se
utilizează ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6
luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori
plecării în misiune.
(7) Pentru personalul militar, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice
de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se
stabileşte potrivit prevederilor art. 29.
(8) La stabilirea venitului brut nu se au în
vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în
vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 29.
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină
în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special,
cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază,
la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de
80% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a),
la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28, fără a se putea
depăşi venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului
la pensie.
(2) De pensie de serviciu beneficiază şi
militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special cu o vechime
cumulată de până la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de
calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din
vechimea integrală.
Art. 30.
(1) Procentele corespunzătoare pentru
activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii,
respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), se acordă
militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au
lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii
speciale sau alte condiţii.
(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la
alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 de ani în condiţii deosebite, respectiv mai
puţin de 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul
corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor
proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte
condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, fără a depăşi procentul
prevăzut la art. 29 alin. (2).
Art. 31.
(1) Cota de contribuţie individuală la bugetul
de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale.
Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară
brută/salariul lunar brut.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a
prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat, suportată de personalul
prevăzut la art. 1, nu va diminua
soldele/salariile nete realizate lunar.
SECŢIUNEA a 2-aPensia
de invaliditate
Art. 32.
Au dreptul la pensie de
invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special
care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din
cauza:
a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate
în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului,
tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea
serviciului militar/serviciului.
Art. 33.
Beneficiază de pensie de
invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 32 lit. a), şi elevii şi
studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi securitate naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din
capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor
profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 34.
Pensia de invaliditate
se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a
capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire
sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală
a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără
ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel
puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o
activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de
serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Art. 35.
(1) Criteriile şi normele pe baza cărora se
face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în
Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi
normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a
capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în
grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare.
(2) Comisiile centrale de expertiză
medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi
controlează activitatea de expertiză medicală.
Art. 36.
(1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea
stabilirii gradului de invaliditate, se face de către comisiile de expertiză
medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi securitate naţională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă,
cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de
expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1).
(3) În urma examinării clinice şi analizării
documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la
alin. (1) emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care
vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea
deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau
examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico- militară
propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară
de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se
emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică
în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4),
termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de
muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia
centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informaţii, după
caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se
soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în
soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data
soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză
medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în
soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti
competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de
muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân
definitive şi executorii.
Art. 37.
Constituirea,
organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză
medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul
apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi
directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 38.
Militarii, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special, care şi-au pierdut capacitatea de muncă
din cauza unor accidente sau a unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea
serviciului militar/serviciului, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au
realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.
Art. 39.
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se
stabileşte conform prevederilor art. 29 şi 30.
(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei
de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 şi 26.
(3) La suma procentelor cuvenite pentru
vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea
vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele
procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai
mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data
acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de
pensionare.
(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit
în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat
după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 40.
Pentru invaliditatea
survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente,
catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza
serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român,
militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de
o pensie egală cu solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază avută la
data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de
pensie la care au dreptul.
Art. 41.
(1) Pensionarii încadraţi în gradul I de
invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei,
în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de
la bugetul de stat.
(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul
I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe
sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de
către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Art. 42.
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi
revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse
între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele
stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile
de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de
muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se
modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis
decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii
medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile
pensionarului, la revizuirea medicală, atrage suspendarea plăţii pensiei
începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau,
după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la
cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz,
s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de
muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi
soluţionare, conform prevederilor art. 36.
Art. 43.
(1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale
pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de
muncă;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 alin. (1) lit. b) şi ale art. 18 alin. (1) lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin.
(1) lit. a) se face numai cu avizul comisiei centrale de expertiză
medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 44.
(1) Comisiile centrale de expertiză
medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca, pentru expertizare, pensionarul
de invaliditate.
(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii
şi definitive până la următoarea revizuire medicală.
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de
expertiză medico- militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile
pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei.
Art. 45.
(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special care au dreptul la pensie de invaliditate pot opta,
la deschiderea dreptului de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia
de invaliditate şi pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, după
caz, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea
acestora.
(2) La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta
lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă,
beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi
avantajează.
Art. 46.
(1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de
gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia
pentru care optează.
(2) Casa de pensii sectorială comunică lunar,
comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad
de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz,
condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
SECŢIUNEA a 3-aPensia
de urmaş
Art. 47.
Pensia de urmaş se
cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor dacă susţinătorul, la data decesului,
era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare
de stat.
Art. 48.
Copiii au dreptul la
pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată
potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a
ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)
sau b).
Art. 49.
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie
de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dacă durata
căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează
venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care
asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul
salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
stat.
(2) În cazul în care durata căsătoriei a fost
mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş
cuvenite soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună,
respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 50.
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie
de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I
sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie
de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului
susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli
contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului,
asimilată unei boli profesionale, şi dacă nu realizează venituri lunare pentru
care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din
câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat.
Art. 51.
Soţul supravieţuitor
care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o
perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această
perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie
ori acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 52.
Soţul supravieţuitor
care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi
copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data
împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu
realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care
asigurarea este obligatorie ori acestea sunt mai mici de 35% din câştigul
salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
stat.
Art. 53.
(1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz,
din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau
la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul
susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea
pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte
procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de
numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% - pentru un singur urmaş;
b) 75% - pentru 2 urmaşi;
c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 54.
Cuantumul pensiei de
urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea
drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 55.
(1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori
funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă,
mobilizaţi ori concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor
acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente
intervenite în timpul şi din cauza serviciului ori a unor misiuni şi operaţii
în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda
funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avută/avut la data decesului.
(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel
decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de
jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor
publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin.
(1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie
din sistemul public de pensii.
Art. 56.
În cazul modificării
numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile
art. 53 alin. (2).
Art. 57.
Soţul supravieţuitor
care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de
lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea
mai avantajoasă pensie.
Art. 58.
Opţiunea prevăzută la art. 57 poate fi făcută atât în cadrul
sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de
pensii.
SECŢIUNEA a 4-aIndexarea
şi actualizarea pensiilor
Art. 59.
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se
indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă
50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei
definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior,
comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii
prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor
militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi
la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi
drepturilor de pensie deschise în cursul anului.
(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor
militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se
adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul
precedent.
(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor
militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe
anul precedent.
Art. 60.
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se
actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului
profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele
stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată
prin ultima decizie de pensie, astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în
rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de
funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5
ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost
deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data
trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de
funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform
prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise
în baza prezentei legi.
(2) În situaţia în care, în termen de 6 luni de
la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens,
actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor
de funcţie din ultimele 6 luni de activitate.
(3) În anul în care pot fi aplicate atât
prevederile art. 59, cât şi cele ale
alin. (1), se aplică dispoziţiile cele mai favorabile.
(4) Procedura de actualizare prevăzută la alin.
(1) se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de
90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
SECŢIUNEA a 5-aStabilirea
şi plata pensiilor
Art. 61.
(1) Pensiile militare de stat se acordă la
cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei
căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz,
depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2) Cererea de pensionare, depusă conform
prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite,
până la emiterea deciziei de pensionare.
(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin
care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau
direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din care a
făcut parte persoana la data trecerii în rezervă ori direct în
retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor
de acordare a unei pensii;
b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea
militară/inspectoratul judeţean/structura ori direcţia judeţeană de
informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia
celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă
ori încetarea raporturilor de serviciu;
c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea
militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia
ori unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor
militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la
casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s-au aflat susţinătorii.
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3),
cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către
structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii,
la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu
statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi
Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii
Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială
aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau
Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate
între acestea.
(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau
Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi
funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei,
Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi
Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.
Art. 62.
(1) În vederea stabilirii pensiei militare de
stat, organele prevăzute la art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul
de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea
termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate
trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad
de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de
pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, al
ministrului afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de
Informaţii, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
Art. 63.
(1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se
plătesc astfel:
a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale
militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după
caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea,
împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel
mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună
cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul
prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc
condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în
activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului
susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a
lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare,
la casele de pensii sectoriale.
(3) Plata drepturilor de pensie pentru care
optează soţul supravieţuitor se efectuează începând cu data suspendării pensiei
proprii.
Art. 64.
(1) Admiterea sau respingerea cererii de
pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen
de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde
temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea
de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) Decizia casei de pensii sectoriale se
comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile
lucrătoare de la data emiterii.
Art. 65.
(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii
şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele
stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială
operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se
impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării
prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul
termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării
diferenţelor.
Art. 66.
(1) În sistemul pensiilor militare de stat,
plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului,
tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i
s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură
specială.
Art. 67.
(1) Plata pensiei se face, în funcţie de
opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card,
în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii
sectoriale şi Compania Naţională "Poşta Română" - S.A. ori, după caz,
între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în
situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora
competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar,
la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională "Poşta
Română" - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi
(2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii
acestora.
Art. 68.
(1) Cheltuielile cu transmiterea către
beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu
transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se
suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform
legilor bugetare anuale.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care
achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel
încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea
totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în
care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte
astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din
valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 69.
(1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite
de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta
pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi
de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate pot fi
transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice
cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor
respective ori într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în
străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări
sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu
excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările
ulterioare, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate,
proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.
Art. 70.
Procedurile referitoare
la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin
ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 71.
(1) În sistemul pensiilor militare de stat,
plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit
una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul
cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art.
48 lit. c), precum şi cel
prevăzut la art. 50 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă,
potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de
invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile
lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de
invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive
imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta
de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
g) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de
omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Datele referitoare la decesul persoanei, de
natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile
alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia
pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să
comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii
pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii
pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. g), casei de pensii
sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 72.
(1) În sistemul pensiilor militare de stat,
plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit
una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat,
cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor
sociale dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către
celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art.
48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală
obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară
ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne ori
Serviciului Român de Informaţii;
c) copilul beneficiar al unei pensii de urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit
vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş,
realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este
obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a
recăsătorit;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de
stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de
pensii sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului
public de pensii;
g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se
încadrează în muncă, cu excepţia situaţiei în care a fost ales consilier local
ori judeţean;
h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă
depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv,
cu excepţia situaţiei în care a fost ales consilier local sau judeţean.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei
pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face
dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1
octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor
prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care
pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o
unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire
permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei
pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care
suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost
înregistrată cererea.
Art. 73.
În sistemul pensiilor
militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza
care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost
depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost
înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea,
dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit.
a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care
suspendarea plăţii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. c);
d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea
de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 72 alin. (4).
Art. 74.
(1) Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii
pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie
emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului
juridic al deciziei de înscriere la pensie.
(2) Nu constituie modificare a drepturilor de
pensie măsurile de indexare şi actualizare a pensiilor generate de evoluţia
estimată a indicelui preţurilor de consum corelată cu creşterile medii
salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepţia primei
actualizări reglementate de art. 60 alin. (1).
Art. 75.
Prevederile prezentei
legi referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea,
suspendarea şi reluarea plăţii acestora se aplică şi indemnizaţiilor acordate
prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în
competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în
care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 76.
(1) În sistemul pensiilor militare de stat pot
cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este
obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii
beneficiari ai unei pensii de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei
pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale
pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu
depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 77.
Pensionarii militari
care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care
realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale
neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la
stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de
pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări
sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor
încheiate între entităţile implicate.
Art. 78.
(1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă
şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au
redobândit calitatea de poliţişti ori funcţionari publici cu statut special în
instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se
revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în
care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost
rechemat în activitate ori a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar
public cu statut special.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au
obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale, în termen de 15 zile,
persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în
activitate sau au redobândit calitatea de poliţist ori funcţionar public cu statut
special.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a
raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei
militare de stat este cea valorificată la pensionarea anterioară, la care se
adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv timpul lucrat în
calitate de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), baza de
calcul al pensiei este cea stabilită la art. 28.
Art. 79.
Beneficiarii drepturilor
prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii
sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie,
de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost
stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei
acesteia.
Art. 80.
(1) Sumele neîncasate de către pensionar,
reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz,
drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc
soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor ori, în lipsa acestora, celorlalţi
moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi
solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL IIIAlte
drepturi de asigurări sociale
Art. 81.
(1) În sistemul pensiilor militare de stat, în
afara pensiilor se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele
drepturi:
a) tratament balnear şi de recuperare, în condiţiile legii;
b) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului
militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special,
pensionarului militar ori al unui membru al familiei acestuia.
(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure
persoane, care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi
care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele,
curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
(3) Dovada prevăzută la alin. (2) se poate face
prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
(4) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte
anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(5) În cazul decesului unui membru de familie,
ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau nu avea calitatea
de pensionar la data decesului.
(6) Se consideră membru de familie, în sensul
alin. (5):
a) soţul/soţia;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament
familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de
până la 18 ani ori, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora,
fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă,
indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea
vârstelor menţionate.
Art. 82.
(1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de
stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este
condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Art. 83.
Ajutorul de deces se
achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau
funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al
acestuia;
b) casa de pensii sectorială sau centrul militar
zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui
membru de familie al acestuia.
Art. 84.
(1) Ajutorul de deces se achită persoanei
îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către
aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe
baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie,
calculat de la data decesului.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat
potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit
conform legii.
CAPITOLUL IVCasele
de pensii sectoriale
Art. 85.
(1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează
în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri
cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la
alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român
de Informaţii.
Art. 86.
Atribuţiile, organizarea
şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile
de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 87.
Cheltuielile privind
organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul
de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 88.
În aplicarea
prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în
principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa, la nivel naţional, a tuturor beneficiarilor
dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de
stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul
pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile
legii;
d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări
sociale la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor
comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor
militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor
prevăzute de lege;
e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională
a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;
f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia
sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în
litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei
legi;
h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite
potrivit reglementărilor legale în domeniu;
i) asigură evidenţa personalului prevăzut la art. 3 lit. a) -c), pentru contribuţiile
individuale la bugetul de stat;
j) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii
legale.
Art. 89.
Realizarea atribuţiilor
ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului
Român de Informaţii, după caz.
CAPITOLUL VRăspunderea
juridică
Art. 90.
Încălcarea prevederilor
prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau
penală, după caz.
SECŢIUNEA 1Infracţiuni
Art. 91.
Completarea cu intenţie
a formularelor-tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date
nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor şi datelor referitoare la
pensionarii militari, constituie infracţiune de fals intelectual şi se
pedepseşte potrivit Codului penal.
SECŢIUNEA a 2-aContravenţii
Art. 92.
Constituie contravenţie
următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit
legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în
condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru
stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de
pensii sectoriale a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de
acordare a pensiei;
d) nerespectarea obligaţiei de a elibera la cerere actele prevăzute
de lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de
pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 93.
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 92 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d), cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b), cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.
(2) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (1)
pot fi actualizate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 94.
Constatarea
contravenţiilor prevăzute la art. 92 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 93 se fac de către organele de control
ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 95.
Amenzile
contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 93 şi 94 constituie venituri la bugetul de
stat.
Art. 96.
Dispoziţiile referitoare
la contravenţii prevăzute la art. 93-95 se completează cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL VI Jurisdicţia
în sistemul pensiilor militare de stat
Art. 97.
(1) Deciziile de pensie emise de casele de
pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare,
la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse
contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără
caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în
termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 98.
(1) Comisiile de contestaţii care funcţionează
în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare ce examinează şi
hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi
urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de
stat.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura
comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii
se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, al ministrului
afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii, în
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile
de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă
hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este
de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
(5) În situaţia în care contestaţia nu este
soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de
pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are
domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 99.
(1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care
funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi
caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi
atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul
sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care
nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin.
(2), sunt definitive.
Art. 100.
Jurisdicţia în
sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de
apel.
Art. 101.
Litigiile privind
stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de
către tribunale.
Art. 102.
Cererile îndreptate
împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază
teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 103.
Hotărârea tribunalului
poate fi atacată cu apel.
Art. 104.
Prevederile prezentei
legi, referitoare la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se
completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 105.
Cererile în faţa
oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu
litigiile, având ca obiect drepturi ori obligaţii de pensii militare de stat
sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL VIIDispoziţii
tranzitorii
Art. 106.
(1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei
militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a
prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia în vigoare, la data
emiterii acestora.
(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în
grupa I şi/sau a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 care nu au fost
asimilate stagiilor de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite,
se utilizează la reducerea vârstelor standard de pensionare, conform
prevederilor art. 21 alin. (1).
(3) Constituie vechime şi perioada suplimentară
la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie
2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor
în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situaţia
în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile
întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
CAPITOLUL VIIIDispoziţii
finale
Art. 107.
(1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor
prevăzute de lege prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii
drepturilor de pensie sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se
soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art. 108.
Militarii, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul
pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la bugetul de stat
beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite în condiţiile art. 29, 30 şi 39, astfel:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 109.
(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi
funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările
ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi
pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările
ulterioare, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi şi se
recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea
valorificată prin ultima decizie de pensie.
(2) Prima actualizare prevăzută la art. 60
alin. (1) lit. a) se realizează în termen de maximum 24
de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului
profesional şi/sau soldelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând
cu luna majorării acestor drepturi.
(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi
recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de
documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar
drepturile de pensie astfel recalculate se acordă, în termen de cel mult 24 de
luni, începând cu luna următoare depunerii documentelor.
(4) Stagiile de cotizare nevalorificate la
recalcularea pensiei conform alin. (3), precum şi cele realizate ulterior
intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de
pensii.
(5) Procedura de recalculare prevăzută la alin.
(3) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).
Art. 110.
(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi
funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu
modificările şi completările ulterioare, se recalculează potrivit prevederilor
prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de
pensie.
(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin.
(1) se realizează în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la
recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi cele realizate ulterior
intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de
pensii.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se
cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se
plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul
prevăzut la alin. (2).
(5) Persoanele care au realizat stagiu de
cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de
către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu
modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei,
în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcţie de
ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care
le-au încetat raporturile de serviciu.
(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi
în cazul persoanelor de la alin. (5), dacă cererea a fost depusă la casele de
pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2).
(7) În situaţia în care cererea a fost depusă
la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2),
drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna
următoare depunerii cererii.
(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin.
(1) şi (5) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).
Art. 111.
În situaţia în care se
constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 şi 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată
se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Art. 112.
(1) În cazul modificării numărului de urmaşi
după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza
legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează
potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei
iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul
pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la
modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor,
poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în
rezervă, mobilizaţi ori concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a
unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul
şi din cauza serviciului militar ori a unor misiuni şi operaţii în afara
statului român, se indexează şi se actualizează, după caz, anual conform
prevederilor art. 59 şi 60.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod
corespunzător şi pensiilor prevăzute la art. 40.
Art. 113.
Litigiile care se referă
la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la
data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza
căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 114.
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de
pensie militară se recuperează de la beneficiari în termenul general de
prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit cu titlu de pensie
militară prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la
beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care
constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma
beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 115.
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de
pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar,
se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus
dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu
prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai
urmăresc.
Art. 116.
(1) Debitele provenite din drepturile de pensie
din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac
venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu
dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în
materie.
Art. 117.
Bazele de date privind
beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii
sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 118.
Cererile adresate
caselor de pensii sectoriale constituite la nivelul Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii
se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de
taxă.
Art. 119.
Cererile înregistrate
şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se
soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor
de pensii şi asigurări sociale.
Art. 120.
La stabilire, pensiile
se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 121.
(1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor
cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se
restituie titularilor, la cererea acestora, în mod eşalonat, pe o perioadă de
cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin.
(1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, emise în
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 122.
În termen de 3 ani de
la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele cărora li se deschide
dreptul la pensie pot opta pentru modul de calcul al pensiei în baza prezentei
legi sau a Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 123.
Prezenta lege intră în
vigoare la data de 1 ianuarie 2016.
Art. 124.
La data intrării în
vigoare a prezentei legi se abrogă:
b) art. 89 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului
plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu modificările ulterioare;
d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
e) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate
privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
827 din 22 noiembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 108/2012, cu modificările ulterioare.
Această lege a fost
adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
|
|
|
|
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
|
PREŞEDINTELE
SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
|
Bucureşti, 24 iulie
2015.
Nr. 223.
ANEXĂ
VÂRSTA STANDARD
de pensionare pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării
naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale
|
|
|
|
|
Luna
şi anul naşterii
|
Luna
şi anul pensionării
|
Vârsta
standard de pensionare (ani/luni)
|
|
Octombrie
1959
|
Ianuarie
2016
|
56/3
|
|
Noiembrie
1959
|
Februarie
2016
|
56/3
|
|
Decembrie
1959
|
Martie
2016
|
56/3
|
|
Ianuarie
1960
|
Mai
2016
|
56/4
|
|
Februarie
1960
|
Iunie
2016
|
56/4
|
|
Martie
1960
|
Iulie
2016
|
56/4
|
|
Aprilie
1960
|
Septembrie
2016
|
56/5
|
|
Mai
1960
|
Octombrie
2016
|
56/5
|
|
Iunie
1960
|
Noiembrie
2016
|
56/5
|
|
Iulie
1960
|
Ianuarie
2017
|
56/6
|
|
August
1960
|
Februarie
2017
|
56/6
|
|
Septembrie
1960
|
Martie
2017
|
56/6
|
|
Octombrie
1960
|
Mai
2017
|
56/7
|
|
Noiembrie
1960
|
Iunie
2017
|
56/7
|
|
Decembrie
1960
|
Iulie
2017
|
56/7
|
|
Ianuarie
1961
|
Septembrie
2017
|
56/8
|
|
Februarie
1961
|
Octombrie
2017
|
56/8
|
|
Martie
1961
|
Noiembrie
2017
|
56/8
|
|
Aprilie
1961
|
Ianuarie
2018
|
56/9
|
|
Mai
1961
|
Februarie
2018
|
56/9
|
|
Iunie
1961
|
Martie
2018
|
56/9
|
|
Iulie
1961
|
Mai
2018
|
56/10
|
|
August
1961
|
Iunie
2018
|
56/10
|
|
Septembrie
1961
|
Iulie
2018
|
56/10
|
|
Octombrie
1961
|
Septembrie
2018
|
56/11
|
|
Noiembrie
1961
|
Octombrie
2018
|
56/11
|
|
Decembrie
1961
|
Noiembrie
2018
|
56/11
|
|
Ianuarie
1962
|
Ianuarie
2019
|
57/0
|
|
Februarie
1962
|
Februarie
2019
|
57/0
|
|
Martie
1962
|
Martie
2019
|
57/0
|
|
Aprilie
1962
|
Mai
2019
|
57/1
|
|
Mai
1962
|
Iunie
2019
|
57/1
|
|
Iunie
1962
|
Iulie
2019
|
57/1
|
|
Iulie
1962
|
Septembrie
2019
|
57/2
|
|
August
1962
|
Octombrie
2019
|
57/2
|
|
Septembrie
1962
|
Noiembrie
2019
|
57/2
|
|
Octombrie
1962
|
Ianuarie
2020
|
57/3
|
|
Noiembrie
1962
|
Februarie
2020
|
57/3
|
|
Decembrie
1962
|
Martie
2020
|
57/3
|
|
Ianuarie
1963
|
Mai
2020
|
57/4
|
|
Februarie
1963
|
Iunie
2020
|
57/4
|
|
Martie
1963
|
Iulie
2020
|
57/4
|
|
Aprilie
1963
|
Septembrie
2020
|
57/5
|
|
Mai
1963
|
Octombrie
2020
|
57/5
|
|
Iunie
1963
|
Noiembrie
2020
|
57/5
|
|
Iulie
1963
|
Ianuarie
2021
|
57/6
|
|
August
1963
|
Februarie
2021
|
57/6
|
|
Septembrie
1963
|
Martie
2021
|
57/6
|
|
Octombrie
1963
|
Mai
2021
|
57/7
|
|
Noiembrie
1963
|
Iunie
2021
|
57/7
|
|
Decembrie
1963
|
Iulie
2021
|
57/7
|
|
Ianuarie
1964
|
Septembrie
2021
|
57/8
|
|
Februarie
1964
|
Octombrie
2021
|
57/8
|
|
Martie
1964
|
Noiembrie
2021
|
57/8
|
|
Aprilie
1964
|
Ianuarie
2022
|
57/9
|
|
Mai
1964
|
Februarie
2022
|
57/9
|
|
Iunie
1964
|
Martie
2022
|
57/9
|
|
Iulie
1964
|
Mai
2022
|
57/10
|
|
August
1964
|
Iunie
2022
|
57/10
|
|
Septembrie
1964
|
Iulie
2022
|
57/10
|
|
Octombrie
1964
|
Septembrie
2022
|
57/11
|
|
Noiembrie
1964
|
Octombrie
2022
|
57/11
|
|
Decembrie
1964
|
Noiembrie
2022
|
57/11
|
|
Ianuarie
1965
|
Ianuarie
2023
|
58/0
|
|
Februarie
1965
|
Februarie
2023
|
58/0
|
|
Martie
1965
|
Martie
2023
|
58/0
|
|
Aprilie
1965
|
Mai
2023
|
58/1
|
|
Mai
1965
|
Iunie
2023
|
58/1
|
|
Iunie
1965
|
Iulie
2023
|
58/1
|
|
Iulie
1965
|
Septembrie
2023
|
58/2
|
|
August
1965
|
Octombrie
2023
|
58/2
|
|
Septembrie
1965
|
Noiembrie
2023
|
58/2
|
|
Octombrie
1965
|
Ianuarie
2024
|
58/3
|
|
Noiembrie
1965
|
Februarie
2024
|
58/3
|
|
Decembrie
1965
|
Martie
2024
|
58/3
|
|
Ianuarie
1966
|
Mai
2024
|
58/4
|
|
Februarie
1966
|
Iunie
2024
|
58/4
|
|
Martie
1966
|
Iulie
2024
|
58/4
|
|
Aprilie
1966
|
Septembrie
2024
|
58/5
|
|
Mai
1966
|
Octombrie
2024
|
58/5
|
|
Iunie
1966
|
Noiembrie
2024
|
58/5
|
|
Iulie
1966
|
Ianuarie
2025
|
58/6
|
|
August
1966
|
Februarie
2025
|
58/6
|
|
Septembrie
1966
|
Martie
2025
|
58/6
|
|
Octombrie
1966
|
Mai
2025
|
58/7
|
|
Noiembrie
1966
|
Iunie
2025
|
58/7
|
|
Decembrie
1966
|
Iulie
2025
|
58/7
|
|
Ianuarie
1967
|
Septembrie
2025
|
58/8
|
|
Februarie
1967
|
Octombrie
2025
|
58/8
|
|
Martie
1967
|
Noiembrie
2025
|
58/8
|
|
Aprilie
1967
|
Ianuarie
2026
|
58/9
|
|
Mai
1967
|
Februarie
2026
|
58/9
|
|
Iunie
1967
|
Martie
2026
|
58/9
|
|
Iulie
1967
|
Mai
2026
|
58/10
|
|
August
1967
|
Iunie
2026
|
58/10
|
|
Septembrie
1967
|
Iulie
2026
|
58/10
|
|
Octombrie
1967
|
Septembrie
2026
|
58/11
|
|
Noiembrie
1967
|
Octombrie
2026
|
58/11
|
|
Decembrie
1967
|
Noiembrie
2026
|
58/11
|
|
Ianuarie
1968
|
Ianuarie
2027
|
59/0
|
|
Februarie
1968
|
Februarie
2027
|
59/0
|
|
Martie
1968
|
Aprilie
2027
|
59/1
|
|
Aprilie
1968
|
Mai
2027
|
59/1
|
|
Mai
1968
|
Iulie
2027
|
59/2
|
|
Iunie
1968
|
August
2027
|
59/2
|
|
Iulie
1968
|
Octombrie
2027
|
59/3
|
|
August
1968
|
Noiembrie
2027
|
59/3
|
|
Septembrie
1968
|
Ianuarie
2028
|
59/4
|
|
Octombrie
1968
|
Februarie
2028
|
59/4
|
|
Noiembrie
1968
|
Aprilie
2028
|
59/5
|
|
Decembrie
1968
|
Mai
2028
|
59/5
|
|
Ianuarie
1969
|
Iulie
2028
|
59/6
|
|
Februarie
1969
|
August
2028
|
59/6
|
|
Martie
1969
|
Octombrie
2028
|
59/7
|
|
Aprilie
1969
|
Noiembrie
2028
|
59/7
|
|
Mai
1969
|
Ianuarie
2029
|
59/8
|
|
Iunie
1969
|
Februarie
2029
|
59/8
|
|
Iulie
1969
|
Aprilie
2029
|
59/9
|
|
August
1969
|
Mai
2029
|
59/9
|
|
Septembrie
1969
|
Iulie
2029
|
59/10
|
|
Octombrie
1969
|
August
2029
|
59/10
|
|
Noiembrie
1969
|
Octombrie
2029
|
59/11
|
|
Decembrie
1969
|
Noiembrie
2029
|
59/11
|
|
Ianuarie
1970
|
Ianuarie
2030
|
60/0
|
