26 martie ZIUA SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII

Serviciului Român de Informații (SRI) a luat ființă pe 26 martie 1990, dar rădăcinile sale istorice sunt mult mai vechi. În anul 1865, Marele Stat Major a creat Secția a II-a, unitate care se ocupa cu culegerea și analizarea informațiilor cu caracter militar. La data de 19 aprilie 1892, s-a înființat Biroul Siguranței Generale, o unitate în cadrul Ministerului de Interne. În martie 1908, aceasta a devenit Direcția Poliției și Siguranței Generale.

În martie 1917, Mihail Moruzov a creat Biroul de Siguranță al Deltei Dunării, prima structură informativă civilă, care avea personal provenit din Siguranța Generală şi lucra exclusiv pentru Marele Cartier General. Această structură a fost desființată în vara anului 1920.

Pe 1 mai 1925, Mihail Moruzov a fost angajat în cadrul Secției a II-a a Marelui Stat Major, la Biroul de căutare a informațiilor. El a reuşit să convingă conducerea Marelui Stat Major să accepte înființarea unui Serviciu Secret, care să lucreze numai cu cetățeni civili, „pentru culegerea verificarea și completarea informațiilor care interesează armata”.

Ulterior, Moruzov a acţionat pentru scoaterea Serviciul Secret din structura armatei şi plasarea lui sub autoritatea Palatului Regal, acţiune finalizată în 1938.

La 12 noiembrie 1940, a fost emis decretul nr. 3818, cu privire la organizarea Serviciului Special de Informații, instituție care funcționa pe lângă Preşedinția Consiliului de Miniştri.

La 15 septembrie 1944, prin decretul nr. 1695, Serviciul Special de Informații şi-a schimbat numele în Serviciul de Informații şi a fost trecut în subordinea Ministerului de Război.

Prin decizia ministerială nr. 79 din 27 aprilie 1945, Serviciul de Informații a fost trecut în subordinea Preşedinției Consiliului de Miniştri şi a fost redenumit Serviciul Special de Informații.

La data de 30 august 1948, prin decretul nr. 221, a fost înființată Direcția Generală a Securității Poporului, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a devenit, la 30 martie 1951, Direcția Generală a Securității Statului, având în structura sa şi o Direcție de Informații Externe.

Pe 20 septembrie 1952, DGSS s-a desprins din Ministerul de Interne şi s-a transformat în Ministerul Securității Statului, pentru ca, în septembrie 1953, să reintre în compunerea ministerului.

La 22 iulie 1967, a fost creat Departamentul Securității Statului, condus de Consiliul Securității Statului, al cărui preşedinte avea rang de ministru.

La 4 aprilie 1968, Consiliul Securității Statului s-a desprins din Ministerul de Interne, funcționând ca organ central, pentru ca în aprilie 1972 să revină în cadrul ministerului.

La data de 30 decembrie 1989, printr-o hotărâre a Frontului Salvării Naţionale, organele de securitate au fost dizolvate.

La data de 26 martie 1990, prin decretul nr. 181,

s-a înființat Serviciul Român de Informații, instituție de stat specializată în domeniul culegerii de informații privind siguranța națională, alături de Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne şi cel al Justiției. Activitatea acestora este coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În noiembrie 2001, CSAT a aprobat noul regulament de funcţionare al Serviciului Român de Informații.

25 martie ZIUA POLIŢIEI ROMÂNE

Primele menţiuni cu privire la instituţia Agiei, precursoarea Poliţiei, s-au făcut în anul 1620, denumirea fiind folosită mai întâi în Ţara Românească, iar apoi şi în Moldova.

Atribuţiile Agiei au fost stabilite de către domnitorul Alexandru Ipsilanti, în anul 1775, una dintre cele mai importante fiind cea de menţinere a ordinii prin pieţe.

În anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu drapelul pe care era cusută sigla Agiei.

In 1821, Tudor Vladimirescu a acordat scutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor. În 1831, prin Regulamentele Organice s-au stabilit primele măsuri privind constituirea Poliţiei Orăşeneşti, care avea atribuţii de protecţie, pază şi supraveghere a oraşelor. Astfel, Agia s-a transformat în Poliţie.

Pe timpul Revoluţiei de la 1848 a avut loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordona Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă a emis Cronica poliţienească prin care erau reglementate sarcinile înaltei poliţii şi obişnuitei poliţii, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti.

Au fost succesiv promulgate Legea de organizare a poliţiei de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), Legea pentru organizarea Poliţiei Generale a Statului (1 aprilie 1903), la iniţiativa lui Vasile Lascăr, ministru de interne şi Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), prin care competenţele organelor de poliţie au fost permanent extinse şi s-au reglementat raporturile cu celelalte structuri ale statului.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 s-a înfiinţat Miliţia, iar prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989, s-a reînfiinţat Poliţia Română.

Din 1990, Poliţia Română a cunoscut mai multe etape de transformări, reglementate prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi Legea 218 din 23 aprilie 2002, menite să asigure siguranţa persoanelor, a colectivităţilor, drepturilor legitime ale cetăţenilor, precum şi a altor drepturi prevăzute în acte internaţionale la care România este parte.

Pe drapelul înmânat Marelui Agă de către domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, alături de siglă Agiei se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună/Buna Vestire. Simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.

Deasemenea, prin art. 50 din Legea nr. 218/23.04.2002, ziua de 25 martie, când se sărbătoreşte Buna Vestire, a fost desemnată ca Ziua Poliţiei Române.

Mai in detaliu despre recalcularea pensiilor

EFECTELE

produse de aplicarea L 223/2015 modificata de OUG 57/2015,

modul de actiune la primirea deciziilor de recalculare si motive de contestare

I.                    Aspecte privind evolutia implementarii OUG

-          se stie ca OUG 57 este in vigoare iar art 40 produce efecte;

-          in baza ei au fost emise déjà ~ 30000 decizii, aplicandu-se procentele de 65% pentru 25 ani vechime, cu plafonare la 85% din BC(Baza de Calcul) si cu SCPS(Contributia la pensia suplimentara) inclus in acest plafon;

-          in acelasi timp, OUG 57 se afla in procedura de aprobare in parlament:

·         a trecut de senat intr-o forma modificata; s-a revenit la procentele de 80% cu 100% insa in plafonul de 100% a fost incluse si SCPC si OMM(Ordinul Meritul Militar);

·         din aprilie anul trecut se afla la camera deputatilor;

·         CD al SCMD ne anunta ca incearca sa puna pe masa noilor parlamentari discutarea ordonantei in sensul abrogarii art. 40.

-          NOUTATE: Daca pana acum, odata cu emitere deciziei de recalculare se achitau si eventualele diferente, dupa adoptarea Legii bugetului de stat, potrivit art. 67, diferentele se vor achita in trim IV al anului.

II.                 Efectele produse de L 223 modificata

·         legea 223 modificata prin art 40 din OUG 57 si completata prin OM 25(Ordinul Ministrului Ap.N.) este cea mai proasta dintre toate legile care au reglementat pana acum pensionarea militarilor deoarece creaza mari discriminari intre categorii de militari;

·         am identificat trei mari inechitati, discriminari:

1.      La functii egale, grade egale si vechime egala, exista diferente intre cuantumul pensiilor functie de anul iesirii la pensie, adica, la conditii juridice egale se aplica un tratament juridic diferentiat, ceea ce inseamna discriminare;

Cauze:

·         Legea, la art. 109 spune ca pensile de dinainte de 2016 se recalculeaza in raport cu vechimea din ultima decizie (de revizuire) si cu baza de calcul stabilita conf. art 28, actualizata conform prevederilor legii salarizarii existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi (adica la 01.01.2016);

·         Legea salarizarii este legea 138/1999 care stabilea initial: CF, CG, IC=10-50%; ID=25%; SM=20%; Sp.Cls=6-10%, Rad=10%; ulterior, in 2007 s-au modificat CF, s-a introdus Spor Conf=10-15% iar mai nou s-a generalizat si  solda de merit;

·         In legislatia anterioara L 138 soldele de functie erau stabilite pe clase de salarizare, IC(Indemnizatie de comanda)= 4-12%; ID(Indemnizatie de Dispozitiv) = 18%; SM(Salariu de Merit) = 15%; nu se platea spec clasa si nu exista spor  de confidentialitate;

·         Aceste elemente ale soldei lunare trebuiau actualizate conform  legii 138, asa cum se spune in art 109.

·         Ce a facut MApN: a emis OM 25 prin care spune ca se actualizeaza CF(Coeficient de Functie) si CG(Coeficient de Grad) dar nu si celelalte elemente ale soldei lunare, acestea ramanand in procentele avute in cele 6 luni alese, contrar art 109 din lege;

·         OM 25 este, din acest punct de vedere nelegal, pentru ca adauga la lege.

Efectul: exemplu: un colonel cu CF=5, care a iesit la pensie in anul 1998 va avea o pensie mult mai mica decat omologul care a iesit in 2005 , amandoi vor avea pensia mai mica decat cel care a iesit dupa 2007 si toti o vor avea mai mica decat cei care ies de acum incolo la pensie.

2.      La functii egale, grade egale dar vechime diferita cuantumul pensiilor este egal, adica, la conditii juridice diferite se aplica un tratament juridic egal, ceea ce inseamna tot discriminare;

Cauze:

·         Acest lucru se datoreaza plafonarii pensiei la 85% din BC, in acest plafon fiind inclus si SCPS;

·         Plafonarea pensiei la 85% imparte militarii in doua categorii: o categorie care, pana la 36 ani vechime cumulata beneficiaza de toate facilitatile legii, si o categorie cu vechime mai mare de 36 de ani care pierde din SCPS si chiar din procentele de vechime;

·         Se pune astfel semnul egal intre pensia pentru limita de varsta si pensia anticipate partiala.

·         Ca regula generala, orice lege a pensiilor stabileste conditiile si criteriile care trebuiesc indeplinite pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta;

·         Exceptiile de la aceasta regula sunt: pensia anticipata si pensia anticipata partial;

·         Asadar: daca pentru pensia pentru limita de varsta se cer indeplinite doua conditii: varsta de 60 de ani si vechimea efectiva de 25 de ani din care 15 ani vechime in serviciu (art 16), pentru pensia anticipata partiala nu se cere decat conditia vechimii effective de 20 de ani din care 10 ani vechime in serviciu (art 18);

·         Avand in vedere plafonarea cuantumului pensiei la 85%, cele doua pensii vor fie gale.

Exemplu: doi ofiteri care in cele 6 luni alese au avut aceeasi functie, acelasi grad si aceeasi valoare a bazei de calcul:

-          Ofiterul A: varsta = 48 ani, vechime efectiva = 25 ani, vechime cumulata =  36 ani (20 ani CS, 4 ani CD), SPCS = 9%, OMM = 20%; se incadreaza pentru pensie anticipata partiala; asta inseamna:

                                                 65% + 11% + 9% = 85%; nu pierde nimic.

-          Ofiterul B: varsta = 60 ani, vechime efectiva = 37 ani, vechime cumulata = 51 ani ( 20 CS, 16 ani CD), SPCS = 9%, OMM = 20%; se incadreaza la pensie pentru limita de varsta; asta inseamna:

                        65% + 26% + 9%= 100%; plafonat la 85% pierde 15% reprezentand 6% vechime si 9% SCPS

·         Concluzie: ambii ofiteri au pensii egale desi au vechimi diferite si categorii de pensii diferite.

3.      Insasi includerea in plafonul de 85% a SCPS reprezinta o discriminare, acesta fiind reglementat de alta lege, are la baza contributia fiecaruia si trebuie calculat la cuantumul pensiei.

III.               Modul de actiune la primirea deciziilor de recalculare

-          Este important daca dorim sau nu sa contestam decizia de recalculare;

-          Comisia de contestatie nu va rezolva contestatia, ea actioneaza legal, dar aceasta reprezinta procedura prealabila pentru actiunea in justitie;

-          Cei care fac contestatie vor trebui sa stie ca numai in instanta si prin instanta se pot rezolva problemele, unele direct, altele la CCR.

1.      Motive de contestare: se va invoca diminuarea cuantumului pensiei prin:

·         Neactualizarea bazei de calcul conform art. 109 din lege (pentru cei iesiti la pensie inainte de 1999) ;

·         Nevalorificarea intregii vechimi cumulate recunoscuta in preambulul deciziei (pentru cei cu vechimi cumulate mai mari de 36 de ani);

·         Nevalorificarea partiala sau totala a SCPS (pentru cei cu vechimi cumulate mai mari de 36 de ani);

·         Nevalorificarea partiala sau totala a stagiilor ulterioare pensionarii pentru care s-a platit cas;

·         Neincadrarea in grupe de munca de la 01.01.2016 (explicatii);

                              Se mai poate solicita:

·         Acordarea sporului pentru spec. clasa pentru cei care pot dovedi cu acte ca au detinut-o;

·         Acordarea sporului de confidentialitate conform functiei indeplinite in cele 6 luni alese;

·         Acordarea soldei de merit, generalizata din august 2016

STATUTUL CAR-PMS

STATUTUL CASEI DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR MILITARI SINDICALIŞTI BRĂILA

CAPITOLUL I

DENUMIRE, ORGANIZARE, SCOP

Art. 1 (1) Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Militari Sindicalişti BRĂILA, denumire prescurtată CAR-PMS BRĂILA, este asociaţie cu caracter civic, persoană juridică de drept privat cu caracter nepatrimonial, apolitică, cu scop de caritate şi ajutor reciproc.

Art. 3 CAR-PMS BRĂILA are ca scop principal promovarea şi dezvoltarea legăturilor de solidaritate, sprijin şi întrajutorare materială prin acordarea de:

a)    împrumuturi rambursabile;

b)     ajutoare nerambursabile şi ajutoare pentru acoperirea cheltuielilor cu înmormântarea foştilor membri (ajutoare în caz de deces);

c)     beneficii rezultate din dobânzi.

CAPITOLUL II  MEMBRII CAR-PMS BRĂILA

Art. 5 Pot fi membri ai CAR-PMS BRĂILA pensionarii proveniţi din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, pensionarii indiferent de sistemul de asigurări sociale căruia îi aparțin , beneficiarii de ajutor social , membrii de familie ai pensionarilor -soț,soție,precum și copiii majori incapabili de muncă aflați în întreținerea pensionarilor sau a beneficiarilor de ajutor social, care   doresc și acceptă prevederile prezentului statut.

Art. 6 Primirea ca membru CAR-PMS BRĂILA se aprobă de preşedintele casei de ajutor, pe baza unei cereri scrise depusă de solicitant, în nume personal.

Art. 9 Membrii CAR-PMS au următoarele obligaţii:

a)    să respecte întocmai statutul, hotărârile adunării generale şi ale consiliului director;

b)    să îşi achite lunar obligaţiile băneşti reprezentând cotizaţii, contribuţii şi împrumuturi, inclusiv dobânzile aferente acestora, în cuantumurile şi la termenele stabilite de adunarea generală şi/sau consiliul director;

c)    să aibă o comportare civilizată şi demnă în relaţiile cu ceilalţi membri şi cu persoanele din conducerea CAR-PMS BRĂILA;

d)   să nu desfăşoare activităţi care contravin statutului sau hotărârilor adoptate de adunarea generală.

CAPITOLUL III  ORGANELE CAR-PMS BRĂILA

Art. 12 Organele de conducere şi control ale CAR-PMS BRĂILA sunt:

a)    adunarea generală;

        b) consiliul director;

c)     comisia de cenzori.

CAPITOLUL IV  VENITURI Şl CHELTUIELI

Art. 27 Veniturile CAR-PMS se realizează din:

a)    taxe de înscriere;

b)    cotizaţii şi contribuţii lunare;

c)    dobânzi încasate pentru acordarea de împrumuturi;

d)   dobânzi încasate pentru sumele depuse la bănci;

e)    alte surse (sume prescrise, donaţii etc.)

CAPITOLUL V  ACORDAREA ÎMPRUMUTURILOR Şl A AJUTOARELOR

Art. 31 Împrumuturile se acordă membrilor CAR-PMS cu o vechime de cel puţin 3 luni, cu aprobarea preşedintelui, în condiţiile prevăzute de statut, şi dacă şi-au achitat la zi obligaţiile financiare asumate faţă de casa de ajutor reciproc.

Art. 32 (1) Membrii CAR-PMS pot solicita împrumuturi fără a depăşi cuantumul şi numărul de rate aprobate de adunarea generală.

(2)    Contractele de împrumut constituie conform legii titlu executoriu . Înfiinţarea popririlor se face de către creditor nefiind supuse validării şi se aplică prin acţiunea instanţelor de judecată şi sau a executorului judecătoresc .

(3)    Împrumuturile se acordă cu sau fără giranţi, cu obligaţia de a se acoperi valoarea creditului contractat şi de a se respecta scadenţa plăţii ratelor conform contractului.

Art.  34  Dobânda se încasează anticipat la acordarea împrumutului.

Art. 37 Ajutoarele în caz de deces se plătesc urmaşilor legali ai celor decedaţi sau celor care au plătit costul înhumării, pe baza următoarelor acte: cerere scrisă, copie xerox a certificatului de deces, carnetul de membru CAR-PMS al celui decedat, copie xerox a actului de identitate al solicitantului, precum şi alte documente justificative, după caz.

CAPITOLUL  VI  DISPOZIŢII FINALE

Art. 41 Aplicarea unitară a prevederilor Statutului şi ale Regulamentul Intern de Funcţionare se face prin hotărâri adoptate în adunarea generală.

CAR PMS Scurta prezentare

CAR PMS Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Militari Sindicalisti,

care functioneaza la Cercul Militar BRAILA

Adresa: Calea Calarasilor nr.309 (fost U.M.01294)

DE CE VA INVITAM SA VA INSCRIETI LA NOI ?

DEOARECE:

- AVEM O DOBANDA LA IMPRUMUT DE NUMAI 0,5 % LA SOLDUL LUNAR

- CUANTUMUL IMPRUMUTULUI CARE POATE FI SOLICITAT ESTE DE MAXIM 5 ORI MAI MARE DECAT COTIZATIA DEPUSA INDIVIDUAL SAU IMPREUNA CU FAMILIA;

       cererea de imprumut poate fi depusa dupa minim 3 luni de la inscriere

- OFERTA NOASTRA ESTE ADRESATA UNOR LARGI CATEGORII DE PERSOANE, PENSIONARI SAU IN ACTIVITATE

VA ASTEPTAM !

1. CONDUCERE ALEASĂ :

·         presedinte - col.(r) GURAU. PETRU - telefon 0743016272

·         vicepresedinte - col.(r) ENESCU . VICTOR - telefon 0727841220

·         contabil - lt.col.(r) BUMBUC . ADRIAN. PAUL - telefon 0730067181.

2.  PROGRAM DE FUNCȚIONARE : 

·         Marți si  vineri orele 09-13

·         JOI orele 15 – 19 

3.  ACTE PENTRU ÎNSCRIERE:

·         copie C.I. (B.I.) și

·         copie ultimul cupon de pensie = pentru pensionari

·         adeverinta cu venitul de la locul de munca = pentru salariati

4.  PENTRU ÎNSCRIERE trebuie achitata suma de minim 50 lei de persoană, reprezentând: 20 lei taxa de înscriere, 17 lei cotizatie minimă, 3 lei contribuție pentru ajutorul deces, 5 lei contravaloare carnet de membru  și 5 lei contravaloare imprimat statut C.A.R - P.M.S. BRAILA

5.  Extras din REGULAMENTUL de FUNCTIONARE A C.A.R - P.M.S. BRAILA:

    5.1 în C.A.R-P.M.S BRAILA se pot înscrie , pe lângă pensionarii militari sindicalisti și membrii de familie: soția (soțul), copiii, ginerii (nurorile), parinții (socrii)

    5.2 mai pot deveni membri ai C.A.R - P.M.S BRAILA împreuna cu membrii familiei:

         - cadrele militare active și personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională (S.A.O.P.S.N.);

         - pensionarii militari care nu sunt sindicalisti din S.A.O.P.S.N.;

         - urmașii pensionarilor militari si ai salariatilor civili din S.A.O.P.S.N.;

         - pensionarii care doresc și respectă prevederile statutului C.A.R - P.M.S BRAILA;

         - soldații si gradații din S.A.O.P.S.N.

   5.3 pentru înscriere, solicitantii, altii decât pensionarii militari sindicalisti, vor prezenta, dupa caz, în original și copie, următoarele: actul de identitate, adeverința de venit lunar net, legitimatie militară sau civilă, ultimul cupon de pensie, decizia de pensie a soțului (tatălui) decedat

   5.4 cuantumul împrumutului care poate fi solicitat este de maxim 5 ori mai mare decat cotizatia depusă individual sau împreună cu familia

     5.5 rambursarea împrumutului acordat se face în cel mult 36 rate lunare.

   5.6 toți membrii C.A.R - P.M.S BRAILA au dreptul la beneficii indiferent de vechimea în C.A.R - P.M.S. BRAILA

   5.7 împrumuturile se vor acorda pe baza de planificare funcție de data depunerii cererii și a respectării condițiilor statutului C.A.R - P.M.S. BRAILA

6.  DOBÂNDA ce se percepe la împrumuturi  este de 0,5% la soldul lunar.